Izmir - Agora
Cuvântul grec Agora înseamnă „loc de întâlnire, piață orașului, piață”. În Antichitate, agorele aveau nu doar funcții comerciale, politice și religioase, ci constituiau și centrul orașului, unde arta era concentrată și se desfășurau sau aveau loc numeroase evenimente sociale. Se știe că în fiecare oraș din Antichitate exista cel puțin o agora. Unele orașe mari aveau, în general, câte două agore. Una dintre ele era agora de stat, unde se desfășurau afacerile publice, în jurul căreia se aflau diverse clădiri publice, iar cealaltă era agora comercială, unde se concentra activitatea comercială.
Agora din Izmir a fost înființată în secolul IV î.Hr., pe versantul nordic al Pagos (Kadifekale), unde a fost mutat orașul antic Smyrna. Această construcție, înconjurată de clădiri publice importante ale vremii, este agora de stat a orașului.
Marea majoritate a relicvelor care au supraviețuit din agora, fondată în perioada hellenistică, aparțin agorei romane, care a fost reconstruită cu sprijinul împăratului Marcus Aurelius după cutremurul din 178 d.Hr.
Agora din Smyrna este un edificiu planificat într-o formă dreptunghiulară, având o curte vastă în centru, înconjurată de galerii cu coloane (stoa). Stoa de nord, descoperită prin săpături, se ridică deasupra unui subsol, caracterizată prin trăsăturile planimetrice specifice bazilicii.
Bazilica
Bazilicile sunt clădiri concepute cu un plan ce constă în coridoare paralele înguste și scunde de-a lungul laturilor, având în mijloc un spațiu larg și înalt. Bazilicile romane, care au stat la baza bisericilor creștine, erau clădiri de justiție, unde se desfășurau activitățile legale ale orașului. De asemenea, acestea au fost preferate de comercianți și bancheri pentru desfășurarea activităților comerciale.
Bazilica situată în aripa nordică a agorei are un plan dreptunghiular de 165 x 28 m, ceea ce o face cea mai mare bazilică cunoscută din perioada romană.
Pereții subsolului magnific, cu bolți văzute la capetele estic și vestic, sunt printre cele mai frumoase exemple de arhitectură din perioada romană.
Pe fațada nordică a bazilicii, două uși monumentale care duc către subsol au fost descoperite; ușa din partea vestică a fost complet eliberată.
La sfârșitul perioadei romane, rândurile de magazine cu boltă, care arată că agora de stat a început să aibă o semnificație comercială, au fost descoperite pe fațada nordică a bazilicii.
Stoa Vestică
Stoa vestică, compusă din nereguli separate prin trei rânduri de coloane, se înălța și ea deasupra unui subsol. În prezent, este evident că stoa a fost un edificiu cu două etaje situat deasupra unui subsol. Etajul inferior și al doilea etaj cu podea din lemn erau locuri unde oamenii se puteau plimba la adăpost de ploaie și soare în Antichitate.
Probabil, la sfârșitul perioadei romane, unele dintre zidurile galeriilor de la subsol au fost ridicate pentru a crea rezervoare de apă, ceea ce reprezintă cel mai bun exemplu de rulote care a supraviețuit până în zilele noastre.
Coloanele primei etaje pe fațada care se deschide spre curte au fost ridicate în anii 1940.
Poarta Faustina și Drumul Antic
Una dintre străzile paralele din orașul Smyrna, proiectată în formă de grilă, trecea prin agora. La locul de intrare al străzii care împărțea agora în două părți egale, se află o poartă grandioasă.
Se consideră că poarta avea două deschideri; în centru, pe arcada de nord, se află un basorelief al portretului Faustinei, soția împăratului Roman Marcus Aurelius. Se presupune că cel de-al doilea ochi, aflat sub strada aflată în uz astăzi, ar avea portretul lui Marcus Aurelius. Aceste două persoane au fost cele care au reconstruit agora distrusă de cutremur în 178 d.Hr., iar locuitorii din Smyrna și-au plătit datoria de recunoștință prin această poartă.
Poarta cu arcada, care a fost restaurată în 2004 conform designului original, fusese restaurată cu măsurători eronate în anii 1940.
Graffiti
Graffiti-uri de ziduri și scrieri din perioada romană au fost realizate pe tencuiala pereților și pe pilonii de la subsolul bazilicii. Pe lângă cele realizate prin metoda de gravare, există și exemple desenate cu un cerneală care conține un amestec de fier și rădăcină de stejar.
Graffiti-urile oferă informații foarte valoroase despre viața socială de zi cu zi din perioada romană. Acestea abordează teme variate, de la jocuri de dragoste la lupte de gladiatori, de la sexualitate la desene cu vapoare, de la nume ale îndrăgostiților la păsări, vase și ghicitori. Rivalitatea dintre cele trei orașe strălucitoare din Vestul Anatoliei – Pergamon, Efes și Smyrna – se reflectă chiar și în sloganurile orașelor, observate în graffiti-uri.
Graffiti-urile descoperite în subsolul bazilicii din agora Smyrna sunt unice din multe puncte de vedere. Aceste descoperiri sunt printre cele mai vechi graffiti realizate cu un material care conține fier și rădăcină de stejar. În plus, sursele scrise care au fost descoperite în cadrul cercetărilor antice urmează, de obicei, un caracter oficial și religios, în timp ce graffiti-urile scrise în greacă din agora Smyrna reflectă viața cotidiană a populației. De asemenea, graffiti-urile bazilicii oferă indicii importante legate de primele vremuri ale creștinismului. Un alt aspect important al graffiti-urilor este că, din punct de vedere estetic, ele constituie unele dintre cele mai cuprinzătoare graffiti din lume. Din aceste motive, graffiti-urile respective au o poziție unică în literatura de arheologie globală.
LUCRĂRI - PROIECTE
În Smyrna, săpăturile arheologice au fost inițiate pentru prima dată între anii 1933 și 1941, în colaborare între Direcția Muzeului din Izmir și Institutul de Istorie. Săpăturile au început în jurul coloanelor conservate în situ din bazilică și s-au extins spre stoa vestică, iar mai apoi către stoa estică.
Astăzi, în agora, a fost scoasă la lumină mare parte din Porticus Vestică și o mică parte din Porticus Estică, precum și întreaga bazilică din nord. Se estimează că în zona de sud a sitului arheologic, utilizată ca zonă verde, există o structură a Porticus Sudice. Săpăturile recente au confirmat existența unui Bouleuterion / Odeion, adiacent Porticus Vestică. O altă descoperire urbană din săpături este strada denumită „Calea de Nord”, care se întinde pe direcția est-vest, imediat la nord de agora. Printre artefacte, o inscripție pe un bloc de arhitravă semnalează existența unui Templu al Nemesis în agora sau în apropierea acesteia, dar nu s-a reușit, până acum, să se determine exact locul acestuia.
Primele săpături realizate în agora Smyrna sunt considerate a fi printre primele activități de săpături din perioada republicană, desfășurate între 1933-1941, în colaborare între Direcția Muzeului din Izmir și Institutul de Istorie. În 1944, un scurt raport despre săpăturile desfășurate în agora a fost publicat de R. Duyuran, iar apoi, în 1950, R. Naumann și S. Kantar au publicat un articol mai cuprinzător despre acest subiect.
Lucrările din agora au stagnat pentru o lungă perioadă de timp după aceste date, după care, după examinări și lucrări de curățare efectuate frecvent, au fost realizate lucrări de săpătură în perioada 1996-2006, sub auspiciile Muzeului din Izmir, cu sprijinul Guvernului din Izmir, Primăriei din Izmir și Camerei de Comerț din Izmir.
Începând din iulie 2007, excavările de la site-ul Antic Smyrna, organizate de o echipă condusă de Doç. Dr. Akın Ersoy în numele Universității Izmir Katip Çelebi, au fost realizate printr-o decizie a Președinției, având statut de săpături autoritare, și se desfășoară și în alte locuri ale orașului. Săpăturile din ultimul timp continuă în cadrul Agorei Smyrna, în parcarea Basmane Altınpark și Kadifekale, precum și la Teatrul Smyrna.
Türkçe
English
Русский
Українська
Español
Français
Deutsch
中文
Български
Ελληνικά
हिन्दी
Indonesia
Italiano
日本語
Melayu
Nederlands
Norsk
Polski
Português
Српски
Svenska
العربية
فارسی
7 oră
Returnări gratuite
